In nopţile
cu lună plină
In nopţile cu lună plină, fetele strălucesc.
Colegul Amalanci mă ceartă tot timpul: de ce nu curg metaforele şi la sărbătorile
băieţilor?! Răspunsul e unul singur. Nu-mi plac săgeţile fără vârfuri. M-am
săturat să tot începem spectacolul la ora 5 dimineaţa, când ăia mari dorm buştean.
De vreo 20 de ani, handbalul masculin
românesc trăieşte prin cei cărora le-am făcut cadou mingea mică. Spaniolii,
francezii, germanii-vestici sunt copiii noştri. Le-am altoit handbalul pe
ramuri uscate şi i-am cocoţat deasupra noastră
definitiv şi irevocabil. Fetele îşi fac treaba în continuare, deşi-pricepuţi
cum suntem, le-am aruncat în aer capul de pod de la Vâlcea. A rămas acolo doar Moriko Torok, să ridice puntea de una
singură, însă malul primei divizii se depărtează pentru vâlcence de la o etapă
la alta...Un început de drum lung se întrevede dinspre Baia-Mare, unde priceperea
antrenorului şi ambiţia fetelor de moroşan au făcut posibilă prezenţa în
grupele Ligii Campionilor, într-un an care ar fi putut fi fatal pentru viitorul
handbalului nostru feminin. La Bacău, sezonul a debutat cu scântei galbene şi
plumb în raniţa adversarelor. După două etape, ne-am aşezat pe primul loc. De
ce nu s-o fi oprind campionatul aici?! Am învins la Piatra (21-15), după ani buni în care ne împleticeam în complexe mărunte. Profesorul
Costel Oprea ştie să câştige apărându-se. Bianca Dospinescu, portar de vocaţie, a copilărit cu Dunărea la Cazane.
De mică a tot fost învăţată că sunt lucruri pe care nu trebuie să le laşi să
treacă pe lângă tine. Precum grănicerii adevăraţi...In atac, mizăm pe fantezia Adinei Cârligeanu. Ii spunem că astăzi
jucăm pe zăpadă, iar ea atâta aşteaptă. Işi leagă schiurile şi îşi transformă
adversarele în jaloane. E convinsă că în
vale o aşteaptă nopţile cu lună plină...
Leonard POPA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu