“Pentru
moment, suntem în elită, dar nu putem spune cu exactitate că am revenit
definitiv…”
*Interviu
cu Iuliana POPA (campioană europeană la canotaj, în proba de 8+1)
Iuliana
Popa- cel mai important nume băcăuan
din arhiva canotajului românesc- a devenit o prezenţă constantă în paginile
revistei noastre. De vină sunt numai talentul şi perseverenţa cu care sportiva
noastră ştie să-şi atragă performanţele de vârf. Bunăoară, palmaresul său şi-a
mai adăugat o medalie- cea mai strălucitoare- cu care a urcat pe cea mai înaltă
treaptă a podiumului de premiere la Europenele desfăşurate în Cehia, alături de
celelalte componente ale ambarcaţiunii de 8+1.
Leonard POPA
-Vă aşteptaţi să câştigaţi
cursa? A câta medalie internaţională este pentru palmaresul tău?
-Pot sa zic că ne aşteptam să câştigăm!
Am plecat din ţară cu gânduri mari, nici nu puteam accepta ideea că o să ne întoarcem
acasă fără medalia de aur la gât! Ne-am dorit foarte mult, am tras anul acesta
de noi mai mult ca niciodată, chiar mai mult faţă de anul trecut, şi eram
conştiente de plusul pe care l-am acumulat... ca forţă, ca psihic, ca echipă...
Aceasta este a doua medalie internaţională de seniori pentru mine, pe lângă
aceea de la Jocurile Olimpice. Am mai obţinut la juniori un titlu de campioană
mondială în proba de 8+, 3 titluri de campioană europeană în proba de 4x, 3
titluri în proba de 4x şi două locuri 2, în proba de 1X la Campionatele
Balcanice .
-Finala a fost, totuşi,
echilibrată, în cea mai mare parte... Ce anume consideri ca v-a detaşat faţă de
celelalte echipaje (Olanda şi Rusia)? Unde s-a produs desprinderea, în ce
moment?
-Într-adevăr, cursa din finală a
fost foarte echilibrată, în comparaţie cu cea din serii, dar ne aşteptam să fie
aşa, pentru că toată lumea voia sa ţintească acolo sus, toată lumea s-a pregătit
pentru asta. Pe noi cred ca ne-a detaşat, în primul rând, volumul mare de muncă
pe care l-am făcut anul acesta. Am fost antrenate pentru a putea duce mult mai
mult decât un 2000m. Antrenorul nostru, dl. Mircea Roman, a avut o
foarte mare contribuţie, a reuşit să ne facă să acceptăm anumite lucruri, să ne
mobilizăm şi să dăm absolut totul până la capăt. Ne-a amintit faptul că trebuie
să luptăm până la ultimul strop de apă, indiferent pe ce loc ne-am afla, pentru
ca, la final, să ne putem uita în oglindă cu capul sus şi să fim sigure că nu
se putea mai mult. Le-am avut în barcă şi pe cele două colege care au dublat în
proba de 2- şi care câştigaseră cursa, numai cu 2 ore în urmă. Auzisem
imnul României intonându-se, şi ne-am zis
atunci că trebuie să-l mai auzim încă şi încă o dată! Trebuia neapărat să mai
simţim acei fiori care te străbat atunci când îţi auzi imnul!
-Te rog să ne explici tehnic
dacă exista vreo importanţă a ordinii în barcă...
-Toate 8 suntem la fel de importante
în barcă, fiecare are rolul său! Numărul 8 e acea persoană care impune ritmul,
iar celelalte trebuie sa aibă capacitatea de a urmări şi de a o ajuta din
spate.
-În clasamentul general pe
medalii, România s-a poziţionat a doua, după Italia... Am revenit DEFINITIV în
elita continentală?
-Pentru moment suntem în elită,
dar nu putem spune cu exactitate că am revenit definitiv. Nu avem de unde să
ştim ce va fi în viitor. Să sperăm ca acesta este un nou început pentru
canotajul românesc.
-Acasă, voi ajunge în luna
octombrie. Până atunci, o să fim într-un foc continuu, nu putem lăsa garda jos.
Aştept cu nerăbdare să mă întorc, îmi e dor în fiecare zi de locurile natale!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu