Follow by Email

Bulgarian

A apărut o eroare în acest obiect gadget

luni, 13 mai 2013

Adnotari la partida Stiinta Bacau-CSM Unirea Slobozia (19-25)


Aventuri din Divizia Harcea-Parcea

...Federaţia Română de Handbal a decis: totul pe fugă, ca o veşnică alergătură după tramvaiul plecat din staţie. Nu ai timp să te bucuri după o victorie muncită, pentru că vine imediat alt meci, cu alt deznodământ, iar fetelor nu trebuie să li se urce la  cap…Mai e mult până departe pentru studentele de la Ştiinţa, mai ales când distanţa e măsurată de arbitri cărora abia le-a mijit mustaţa, iar de la Bucureşti li s-a spus că în curând capitala se va muta la Slobozia…La trei zile după dandanaua de la Iaşi, 21-33 cu o echipă care îşi sărbătoreşte succesele la cofetărie, băcăuancele au încercat să-şi ia revanşa în faţa ocupantei locului secund, formaţia ialomiţeană…Când şi-au dat seama cu adevărat că asta le stă la îndemână, era prea târziu. Adversarele luaseră, deja, un avans  confortabil, subtil conservat de cântăreţii la ţignal, braşovenii Constantin şi Iacob, care au fredonat mereu acelaşi refren de of şi auleu, încercând să stoarcă şi ei câteva lacrimi în plus de la elevele antrenorilor I.Arsene şi C.Oprea…Până la urmă, a rezultat o înfrângere la şase goluri diferenţă (19-25), un eseu şi jumătate de transformare, pentru că, pe alocuri, partida chiar a semănat cu un meci de rugby. De ce şi cui i-a folosit asta n-a reuşit să înţeleagă nici unul dintre cei 12 spectatori prezenţi la Sala Sporturilor. Măcar fata aceea cu numărul 7 de la vizitatori, Jenica Drăgan, avea un motiv serios. Nu-i plăceau moldovenii şi moldovencele din teren, cum începuse sa monologheze la un moment dat, enervată că n-a reuşit s-o trimită direct în spital pe Lăcrămioara Cilici (4 goluri), în urma unui contact extra-handbalistic…Degeaba s-a zbătut “tripleta” Ţocu (8 goluri, un record personal)- Cârligeanu-Vâlcu (aceasta din urmă, răpusă şi ea de vreo două ori, după câteva “şuruburi” îndelung exersate la antrenamente de adversare)…Până nu vom spune răspicat că vrem să promovăm, nu ne va asculta nimeni. De altfel, plimbările acestea ca pe aleele mănăstirii, între locurile de mijloc ale clasamentului, nu stârnesc gânduri ascunse şi nici prea multă pasiune. La drept vorbind, nici nu ar avea cui la ora prânzului, când s-a disputat meciul…

Leonard POPA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu