„Am făcut un mare pas înainte!” (două interviuri cu Costică ŞTEFĂNESCU)

„Am făcut un mare pas înainte!”

@ 

Două interviuri cu Costică ŞTEFĂNESCU

    

      Vestea morţii lui Costică Ştefănescu, în condiţii neelucidate suficient (parcă, n-aş vrea, totuşi, să se confirme varianta sinuciderii, cu care fotbalul românesc, din păcate, s-a mai confruntat, mă gândesc-desigur- la Dan Coe şi Chitaru) continuă să mă urmărescă…Am căutat în arhiva personală şi am găsit două interviuri pe care i le-am luat în două momente de referinţă ale activităţii sale, în 1993 (când era antrenorul Selenei Bacău) şi 1996 (când îl seconda pe Anghel Iordănescu la Naţională). La Bacău, Ştefănescu ajunsese împreună cu Grigore Sichitiu, la recomandarea lui Corneliu Costinescu. Sincer, m-a mirat alegerea fostului căpitan al Naţionalei şi al Craiovei Maxima de a lucra cu Dumitru Sechelariu, preşedintele de atunci al clubului băcăuan…Ştefănescu era un nume unanim apreciat, datorită prestaţiilor sale excepţionale de la prima reprezentativă (şi acum continui să cred că a fost cel mai bun libero pe care l-a avut fotbalul nostru!) şi de la echipa din Bănie. De altfel, nu cred ca şi-a găsit locul potrivit aici. După numai un an, a ieşit din graţiile lui Sechelariu şi a plecat, pare-mi-se, la Timişoara…La Naţională a stat, cât a stat Iordănescu. Până în 1998, după care a antrenat mai mult prin ţările arabe, locul unde te umpli de bani, dar te înghite anonimatul…Nu cred, însă, că există vreun cunoscător al fotbalului românesc care să-l uite pe fostul mare fotbalist. Postez cele două interviuri, reunite sub titlul unuia dintre ele, care mi se pare sugestiv şi pentru cele întâmplate în ultimele zile: „Am făcut un mare pas înainte!”. O fac şi în ideea că răspunsurile  fostului tehnician vor contura mai bine profilul său uman. O personalitate sobră, extrem de conştiincioasă şi echilibrată. (Leonard POPA)

“Vin din urmă Condurache, Fl.Ionescu…”

*Interviu cu Costică ŞTEFĂNESCU (antrenor principal FC Selena Bacău)

-Domnule Ştefănescu, returul bate la uşă. Sunteţi pregătit să-i deschideţi?

-Am avut toate condiţiile pentru a ne pregăti cum se cuvine, mai puţin şansa unui turneu în străinătate. Din acest punct de vedere, consider că am făcut, deci, paşi importanţi. Jocurile disputate au fost teste binevenite, iar când spun acest lucru, mă gândesc la partidele în care am întâlnit divizionarele din primul eşalon, cum a fost cazul lui Dinamo, Farul şi Dacia Brăila. De fapt, întâlnirea cu dinamoviştii, disputată la Alba Iulia, este momentul de referinţă pentru această şi indiciul că echipa se află pe un drum ascendent. In meciul cu Farul am urmărit nu atât rezultatul, cât intensificarea potenţialului fizic, în preziua şi ziua jocului noi efectuând antrenamentele obişnuite. Una peste alta, suntem pregătiţi să abordăm în cu totul alt mod partidele returului şi anume să fim mai agresivi în joc, să efectuăm un presing mai pronunţat în terenul advers.

-Este absolut totul pus la punct? Chiar şi achiziţiile recente vă satisfac?

-Din capul locului trebuie să afirm că achiziţiile pe care eu le-am propus n-au putut fi efectuate. Nu ştiu dacă aici are cineva vreo vină, întrucât se cunoaşte cât de greu e să găseşti jucători de valoare pe care cluburile să fie dispuse să-i cedeze. Cei pe care i-am transferat, Apachiţei, Radu- cu Cremeninţchi încă se mai duc tratative- n-au reuşit, deocamdată, să se integreze şi să convingă într-un procent satisfăcător. Posibil să o facă de-acum încolo, întrucât respectivii au anumite calităţi.

-O altă întrebare se referă la echipa Naţională. Ce şanse de afirmare acordaţi fotbalului românesc în acest sezon, hotărâtor sub multe aspecte?

-Incercările lui Dinu de a găsi o îmbinare între jucătorii de afară şi cei de acasă trebuie salutate.Turneul italo-american a fost o idee bună, deşi din punct de vedere organizatoric, a avut multe carenţe. Practic, jucătorii au stat mai mult în aeroport şi în avion decât pe terenul de fotbal. Câştigurile trebuie,însă, semnalate. Cel mai important lucru e că s-au scos la rampă câţiva jucători de perspectivă, întrucât Naţionala nu se poate clădi numai cu fotbalişti care activează în străinătate. In altă ordine de idei, consider că reprezentativa noastră este foarte valoroasă şi ne va oferi, în continuare, satisfacţii.

-Florin Motroc a fost încercat şi el într-un lot naţional.Este un element de perspectivă?

-Noi ne mândrim şi am fi foarte bucuroşi dacă în loturile reprezentative ar ajunge şi jucători băcăuani.Prezenţa lui Motroc într-o selecţionată naţională este urmarea faptului că el a avut, în tur, o comportare constant bună, fiind mereu remarcat de ziarişti. Că noi ne aşteptam, totuşi, la mai mult din partea lui, este adevărat. Dar Motroc nu este singurul băcăuan care promite. Vin din urmă Condurache, Fl.Ionescu, Gireadă, Scânteie-toţi jucători care pot creşte şi n-ar fi exclus să apară pe la loturile naţionale…(1993)

„Am făcut un mare pas înainte!”

*Interviu cu Costică ŞTEFĂNESCU (antrenorul secund al Naţionalei de fotbal)

-Domnule Ştefănescu, felicitări pentru această superbă victorie care ne-a liniştit pe toţi! Cum apreciaţi, însă, evoluţia tricolorilor în partida cu Israelul (2-1, în preliminariile Europeanului din 1996-n.n.), în calitate de selecţioner?

-In primul rând, aş vrea să spun că starea vremii şi, implicit, a terenului au influenţat negativ calitatea jocului, lucru valabil atât pentru noi, cât şi pentru israelieni. In fond, s-au întâlnit două echipe cu un stil de joc asemănător, combinativ şi tehnic, bazat pe o bună circulaţie a mingii. Starea terenului, repet, şi-a pus amprenta asupra posibilităţilor de exprimare ale ambelor echipe, care au fost nevoite să joace cu totul altceva decât de obicei. Partida în sine a fost una de mare luptă, în care cele două formaţii au depus un angajament fizic total. In mod surprinzător, la acest capitol, israelienii mi s-au părut superiori. Rezultatul final îl consider, însă, normal, întrucât noi am avut mai multe situaţii de gol. Sigur, am avut şi puţină şansă, când adversarul a scăpat singur spre poartă, iar balonul s-a oprit în băltoacă...Dar, într-un meci de o asemenea importanţă, şi şansa trebuie să-i surâdă cuiva mai mult, nu?!

-Aşa este. Dar, spuneţi-mi, din punctul dvs.de vedere, consideraţi încheiată lupta pentru promovare?

-Nici vorbă. Noi am făcut, e drept, un mare pas înainte, însă, calificarea se mai joacă. Dacă vom mai acumula încă trei puncte, după partidele pe care le mai avem de disputat, atunci-cu siguranţă-nu mai putem pierde locul I în grupă.

-Domnule Ştefănescu, eliminarea lui Răducioiu şi, deci, absenţa sa din partida (sau partidele) următoare nu vă îngrijorează?

-Nu, pentru că echipa a demonstrat, încă o dată, că ştie să se adune în momentele dificile şi să suplinească absenţele de marcă. In meciul cu Israelul, Hagi şi Gh.Popescu au lipsit şi, totuşi, iată, ne-am impus. Asta înseamnă că „tricolorii” au o valoare recunoscută şi ca echipă, nu numai ca individualităţi.

-Vă gândiţi, deja, la un înlocuitor pentru Răducioiu?

-Bineînţeles, pentru postul său candidează, cu şanse egale, Vlădoiu, Chiriţă şi, poate, Adrian Ilie.

-In incheiere, o întrebare provincială…Domnule Ştefănescu, ce gânduri vă mai leagă de Bacău, unde-cât aţi fost antrenor-adevăraţii oameni de fotbal v-au stimat şi apreciat?

-M-am despărţit de Bacău cu un oarecare regret. Dl.Sechelariu încearcă, sincer, să facă un lucru bun pentru fotbalul băcăuan. Din păcate, se lasă  influenţat de cei care îi ajung în preajmă nu întotdeauna cu obiective pozitive. Vă doresc succes în continuare! (1996).

Leonard POPA