Interviu cu handbalista Gabriela SZABO (Celles-sur-Belles, Franţa)

“La Bacău, a fost cel mai negru an din cariera mea…”

@Interviu cu handbalista Gabriela SZABO  (Celles-sur-Belles, Franţa)

…Gabriela SZABO (“Găbici”) a sosit, în urmă cu un an, la Bacău, animată de gândul performanţei. Nici prin minte nu-i trecea că, numai după un sezon, va trebui să o ia de la capăt, în altă parte…Venise să rămână, având şi ilustrele exemple  ale altor handbaliste covăsnene care au făcut istorie la Bacău! Desfiinţarea echipei (nu retrogradarea, întrucât Gaby era hotărâtă să readucă oraşul în primul eşalon handbalistic!), dar şi “stânga” sa din acelaşi aluat cu al Cristinei Neagu (insuficient pusă în valoare în scurtul popas băcăuan) au transferat-o în Franţa, la Poitou-Charentes, acolo unde o găsesc mereu, fie înaintea unei partide de campionat cu formaţia la care activează, Celles-sur-Belle, fie după un curs intensiv de învăţare a limbii lui Balzac şi Baudelaire…

Leonard POPA

-Gaby, eşti singura fostă jucătoare băcăuană de anul trecut care s-a transferat într-un campionat străin, exceptând-o pe Natalia Parhomenko care, oarecum, s-a întors acasă (între timp,  Amelia Busuioceanu s-a transferat şi ea la Brest-n.n.). Cum ai ajuns în Franţa?

-In campionatul francez am ajuns prin forţe proprii. Adică, am încercat să lucrez cu impresari, dar a mers cam încet totul şi am hotarât să-mi caut echipă singură. Adevărul e că am început căutările cam târziu, luând în calcul că în Franţa echipele erau, deja, făcute din luna mai, iar eu am făcut demersurile abia  pe la sfârşitul lui iunie. O fostă colegă de la Bacău, Mihaela Cherecheş, mi-a sugerat să mă uit pe un site din Franţa, unde este un fel de bursă a handbalului. Intre timp, am fost căutată şi de o echipă din Germania şi Suedia. Dar până la urmă, cea mai bună opţiune mi s-a părut că este echipa unde evoluez acum şi prima impresie este că nu m-am înşelat.

-Ce înseamnă, din punct de vedere valoric, Divizia a 2-a franceză, raportată la handbalul de la noi?

-Trebuie să recunosc că am fost şi eu surprinsă de nivelul ridicat din liga a 2-a franceză. In Franţa, sunt în jur de 7-8 ligi, pentru nevoile fiecăruia. Iar, în liga a 2-a, multe jucătoare au jucat şi în prima divizie. In liga a 2-a franceză, raportându-ne la prima ligă din România, cred că primele 5-6 echipe- şi nu e nicio exagerare- se bat cu echipele de top din ţară. Sunt foarte multe straniere aici, aşa se explică şi nivelul ridicat. Numai în echipa mea suntem cinci, plus una care are, deja, naţionalitate franceză. Este vorba de Carmen Bucur, care a plecat de mai bine de 11 ani din Romănia. Sunt şi alte românce, destul de multe, în toate ligile.

-Voi, cele de acolo, simţiţi că FR de Handbal vă urmăreşte evoluţiile? Mai reprezentaţi, într-un fel sau altul, handbalul românesc?

- Cred că FR de Handbal nu este interesată de jucătoarele din ligile inferioare. Dar, sincer, nu ştiu exact. Am constatat, însă, că jucătoarele care au plecat din ţară au fost repede uitate.

-Cum este organizat handbalul francez?

-In primul rănd, handbalul de aici e privit cu totul altfel decât în România. Lucrurile pe care le-am auzit despre o altă mentalitate nu sunt doar poveşti. Chiar sunt reale!
Ce e cel mai important, nimeni nu poate pleca de la o echipă fără să fie plătită, chiar dacă joacă bine sau nu. Aici nimeni nu încearcă să te tragă pe sfoară, totul pare chiar  prea legal. Nu se joacă nimeni cu contractele, nici conducătorii, nici antrenorii şi nici jucătoarele.

 -Cum decurge o zi din viaţa ta "franceză" ?

- Viaţa mea de aici nu se deosebeşte foarte mult de cea de acasă. Tot 2 antrenemente am, aproape în fiecare zi. Numai că am mai mult timp de odihnă între ele, pentru că le efectuăm seara, de la 7-8, şi dimineaţa, de la 10. Eu stau într-o localitate mai mică, un centru istoric, dar lângă noi, la nici 10 minute, este un oraş mai mare, Niort,  unde mai mergem să ne relaxăm, când avem liber.

-Cum a fost la Cannes, în prima etapă, ai trecut peste emoţiile debutului?

-Prima etapă a fost puţin dezamăgitoare pentru noi, deoarece am pierdut. Adevărul e că am jucat cu o echipă valoric mai bună, As Cannes. Iar noi încă mai avem nevoie de timp, pentru că suntem 10 jucătoare nou venite. Emoţii n-am avut, chiar am aşteptat  începerea campionatului cu nerăbdare. Obiectivul nostru este menţinerea în liga secundă. Anul acesta vor pica 4 echipe din 14, ceea ce este mult.Vor să facă liga de 12 echipe, ca să fie şi mai puternică. Dar este şi un proiect ambiţios aici, cu finalitate în 3 ani, în care vor să se  promoveze în prima divizie.

-Cum merg lecţiile de limbă franceză?

-Lecţiile de franceză abia acum le încep. De săptămâna viitoare, merg la primele cursuri. Deja, pot să spun că am progresat destul de mult. De înţeles, înţeleg aproape tot. Mai greu e cu vorbitul, dar sper că, foarte curând, vă voi răspunde la întrebări în franceză (râde-n.n.).

-Cum s-ar traduce denumirea formaţiei tale? Pare un titlu fermecător, legat de frumuseţe...

- Denumire formaţiei este şi denumirea localităţii. Iar traducerea nu ştiu exact cum ar fi. "Pe cele frumoase", dar nu sunt  pe deplin convinsă, aşteptaţi să finalizez cursurile despre care vorbeam…


-Ai uitat aventura băcăuană de anul trecut? Ai putut trece peste neîmplinirile din sezonul anterior? Iubitorii de handbal de aici încă se mai interesează de tine...Ce le transmiţi?

-Niciodată n-am să uit  "aventura" mea băcăuană. A fost cel mai negru an din cariera mea, dar mai mult nu vreau să comentez. Am rămas o fire optimistă şi tind să cred că orice lucru rău ni se întâmplă pentru ca, apoi, să putem aprecia lucrurile bune din viaţa noastră. Cei care ne-au susţinut cu adevărat merită şi în ziua de azi mulţumiri. Imi pare rău că echipa noastră n-a comfirmat până la urmă. Bacăul merită, pentru trecutul său handbalistic strălucitor, o formaţie în primul eşalon. In orice caz, sper că ,într-o zi nu foarte îndepărtată, va avea din nou o echipă feminină în prima ligă, că doar cu handbalul  de perfoarmanţă sunt obişnuiţi cei din Bacău,  de mai bine de 30 de ani!