Interviu cu fosta voleibalista băcăuană Bianca BĂLĂNESCU (Terville F.O./Franţa)

 “In ţară, am impresia că oamenii uită de calităţile tale…”

  *Interviu cu fosta voleibalista băcăuană Bianca BĂLĂNESCU (Terville F.O./Franţa)

    Pe Bianca BĂLĂNESCU (n.16.06.1985), fosta jucătoare a Ştiinţei Bacău şi actuala coordonatoare a formaţiei franceze Terville Florange Olympique, o suspectez de ceva… Pricepe mai repede decât alţii tot ceea ce trebuie înţeles, iar gândul că, uneori, e necesar să o iei din nou de la capăt nu o sperie câtuşi de puţin. Acceptă provocările voleibalistice, cu dezinvoltura şi exuberanţa fetei care şi-a descoperit marea pasiune, conştientă de calităţile sale. Aceleaşi pentru care a fost considerată, cândva, una dintre cele mai talentate junioare din ţară şi cu care a intrat, mai apoi,  în vizorul echipelor unde a evoluat: Dinamo, CSU Tg.Mureş, Rapid, CSM Sibiu, Rapid, NRK Nyiregyhaza (Ungaria), Ştiinta Bacău, Argeş Volei Piteşti…In ultimul an, Bianca a investit, parcă, toată experienţa acumulată pe parcursul ei competiţional, reuşind cu echipa din Terville eventul: campionatul (implicit, promovarea în prima divizie franceză) şi Cupa Federală (primul trofeu de acest fel din palmaresul clubului)…O performanţă extrem de onorabilă pentru sportiva născută în Baia-Mare, care şi-a luat în serios rolul de ambasadoare a voleiului românesc…

Leonard POPA

-Cum ai comenta, Bianca, din perspectivă proprie, cuvintele "Nimeni nu-i profet în ţara sa..."?

-Pot să spun doar atât: în ţară, am impresia că oamenii uită de calităţile tale şi încearcă să-ţi aducă în continuu aminte doar defectele! Aici, oamenii cu care am interacţionat mi-au remarcat atât defectele, cât mai ales calităţile şi, surprinzător, au reuşit să mă pună în valoare şi să exploateze tot ce am avut să ofer!
-A fost un an bun pentru tine...Echipa ta, Terville Florange Olympique, s-a clasat pe primul loc în Divizia de Elită franceză şi a promovat în primul eşalon...Cum comentezi sezonul? A fost un obiectiv asumat încă de la început?

-Da, a fost un an foarte bun pentru mine! Echipa la care am avut marea plăcere să evoluez, Terville Florange Olympique Club, s-a clasat pe primul loc în Liga a doua franceză şi, implicit, a promovat în primul eşalon. Obiectivul a fost stabilit înainte de începerea campionatului, însă surpriza a venit atunci când am câştigat Cupa Federală, prima din istoria clubului. A fost un sezon minunat! M-am simţit bine în acest colectiv, mai ales din punct de vedere psihic. Aveam nevoie de un astfel de sezon şi de o astfel de atmosferă!
-Care e nivelul valoric al acestei divizii, având ca reper campionatul României?

-Părerea mea este că primele 4 clasate în DEF (Division Elite Feminine) pot să se bată pentru locurile 3-4-5 din primul eşalon al României; să nu uităm, totuşi, că vorbim de Liga a doua din Franţa.
-Antrenorul este roman şi el? Am văzut că mai există o româncă în echipă care e, de fapt, o multinaţională...

-Da, antrenorul este român. E un fost mare voleibalist, Pompiliu Dascalu. Mi-a plăcut enorm să colaborez cu dânsul. Atmosfera pe care a creat-o la antrenamente, cât şi la meciuri, mi-a lăsat libertatea de a putea da tot ce puteam eu, din punct de vedere voleibalistic. Intr-adevăr, echipa a fost compusă din jucătoare din mai multe ţări: o braziliancă, două surori (gemene) din Estonia, în prima parte a campionatului, o americancă, plecată acasă şi înlocuită cu o sârboaică, apoi, compatrioata mea, Anabela Gagionea,  pe care am avut marea plăcere să o revăd, după ce ne întâlniserăm prima dată la lotul naţional de junioare, când antrenor era nimeni altul decât domnul profesor Florin Grapă. …Un lot format din nişte fete foarte simpatice, cu care m-am înţeles foarte bine şi care au reuşit să mă facă să mă simt ca acasă, în România…
-Cam câte voleibaliste române activează în campionatele franceze? Ce ştii?

-Nu ştiu numărul lor exact. In orice caz, multe. In primul eşalon,  joacă doua fete, pe care le cunosc personal: Ţolişteanu- pe care o ştiu foarte bine şi cei care urmăresc voleiul băcăuan (Nicoleta Manu-n.n.) şi Alina Albu, cu care am jucat pe vremea când eram junioară. In DEF, sezonul acesta, am fost, cred, patru romance, iar în diviziile inferioare sunt multe alte fete de care am auzit, dar pe care nu le cunosc personal.
-Federaţia noastră urmăreşte evoluţiile sau, măcar, rezultatele voastre de acolo? Naţionala e un obiectiv abandonat pentru fetele care aleg să-şi continue performanţa în străinătate?

-Federaţia română ar fi obligată să urmarească evoluţia jucătoarelor române din străinătate… Altfel, cum ar putea să le convoace la lotul naţional pe cele mai bune?! Dar, sincer, nu ştiu dacă e cineva anume, delegat să facă acest lucru. Eu sper că da, pentru că se întâmplă lucruri frumoase şi în voleiul de peste hotare iar asta se datorează şi  nouă, romancelor care evoluăm acolo. Despre echipa naţională, ce pot să spun...Normal că mi-ar face plăcere să joc în prima reprezentativă a României! Dacă se va întâmpla asta vreodată rămâne de văzut.
-Ştii că, anul acesta, Bacăul a reuşit eventul, Cupa şi Campionatul. E o surpriză? Cum ai primit această ştire în Franţa?

-Daaa, ştiu că echipa de volei din Bacău a reuşit să câştige şi Cupa şi Campionatul! Sincer, mă bucur enorm, cu un singur amendament, mi-aş fi dorit ca acest lucru să se fi întâmplat şi în anul în care am jucat eu la Bacău… Normal că sunt fericită! Ştiinţa este unul din cluburile serioase din România, pentru care am avut onorea să evoluez. Vreau să-l felicit, pe această cale, pe domnul profesor Florin Grapă, dar mai ales, să le felicit pe fete. Mă bucur foarte mult pentru ele şi le îmbrăţişez, mai ales pe cele cu care am avut plăcerea să joc atunci când am fost la Bacău! Pentru mine, nu a fost o surpriză, de câţiva ani, Bacăul are cea mai bună echipă din campionat, dar anul acesta are, în sfârşit, şi medalia la gât!
-Ştii că şi acum mai ai simpatizanţi, aici, la Bacău...Retrospectiv, ce-ţi mai aminteşti din anul petrecut la Ştiinţa, cu cine mai ţii legătura?

-Mă bucur să aud că mai sunt persoane care mă simpatizează! Cât despre anul petrecut la Bacău, vreau să spun că am învăţat multe, pe toate planurile! Cu bune, cu rele, a fost un an de care îmi amintesc cu drag! Bineînţeles că mai ţin legătura cu fetele. Noroc cu Facebook-ul, un comentariu, o poză, un mesaj...Mereu se creează câte o legătură…
-Anul trecut, Stiinţa a fost eliminată din CEV de o echipă franceză, după două înfrângeri...E atât de mare diferenţa între voleiul românesc şi cel francez, în momentul de faţă?

-Da, parcă era vorba de Nantes...Cât despre diferenţa dintre cele două ţări, din punct de vedere voleibalistic, ce pot să spun...Exceptând Cannes,  nu cred  să fie o diferenţă majoră între cele două campionate. Poate, doar în ceea ce priveşte voleiul la nivel de şcoli, copii şi juniori. Francezii au, totuşi,  atâtea ligi...Pro A, DEF, N1, N2, N3, R1, R2 etc. Cred că aici se pune accent mai mult pe acest sport decât la noi.
-Care sunt planurile de viitor?

-In ceea ce priveşte voleiul, încă nu ştiu ce voi face în sezonul următor. Probabil, voi rămâne în Franţa...Un lucru este sigur: iubesc voleiul şi voi încerca să joc încă mulţi ani de acum înainte!