Nuci goale
Pe noi, nu ne plesneşte coada peştelui de baltă..În
apele tulburi, suntem rechini. Alde Piatra, Târgoviştea şi echipa cu nume de
republică sovietică (Spartak) sunt copilele pe care le amăgim că vine Moş
Crăciun dacă stau cuminţi. Le desenăm cu degetul linia orizontului şi ele ştiu
că dincolo e Bau-Bau. E suficient ca portarul Miholcă să le scoată 3 aruncări
de la 7 metri, pentru ca mai apoi să le rateze ele pe toate. Nu e nevoie decât
de o aruncare mai sănătoasă a Anei Ciurariu, pentru ca adversarele să se arunce
pe burtă, cu faţa la pământ. Ce mai, anul ăsta n-avem nicio şansă să jucăm
vreun derby, nici măcar ăla al suferinţei! Să învingi cu 23-17, după ce timp de
vreo 20 de minute n-ai înscris nici un gol, e o performanţă mai mult
decât notabilă. N-ar putea fi întrecută decât de minunile selecţionerului
Victor Piţurcă, de la naţionala de fotbal, care e convins că va câştiga şi dacă
echipa pe care o conduce, din păcat în păcat, nu va trage nici un şut la poartă.
De când jucăm doar cu echipe din
Bucureşti (în etapa trecută, cu Şcoala, duminica următoare, cu CSM 2, venit cu
bagajele pline de la târgul de fete de pe Muntele Găina), în aer se simte o
briză dâmboviţeană. Vă vând un pont (a nu se citi Ponta!)…Din copaci, cad
nucile goale. Aşa, ca într-o campanie electorală…
Leonard POPA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu