Bine, dar rău…
…O echipă cu câţiva foşti
divizionari A merită tot respectul. După două minute, îl descoperi pe primul
Karamyan, dispărut de ceva vreme între islazurile bucureştene. Poartă banderola
de căpitan al Clincenilor şi îl caută mereu din priviri pe celălalt Karamyan. Ori
amândoi, ori nici unul! Ca prin vis, ni-i amintim din perioada Rapidului sau a
Stelei…Jucau, parcă, ceva mai spre banda stângă, pe unde o zbugheau spre poarta
adversă, ca unul care vede apa în deşert...Acum s-au retras mai spre centru, dar cei din
Clinceni nu-şi propun să o zbughească nicăieri. Preferă clinciurile, în propria
suprafaţă de teren. Nici nu au cum, vârsta jucătorilor, aproape sau săriţi de
30 de ani, nu-i încurajează. Mai mult, băcăuanii, la primul lor joc după
revenirea în eşalonul secund, zburdă ca nişte miei care simt aerul proaspăt. In
min.13, vine şutul sănătos al lui Predoiu şi transversala răsună precum
trompeta lui Pantelimon de pe vremuri. ...”Batem!”-ne
încurajăm singuri. După 20 de minute, partida oboseşte. In min.25, fundaşul
Luncanu ne scoate din amorţeală, când se aruncă bezmetic la picioarele celui
mai slab jucător de pe teren, Bălţoi, şi îl agaţă undeva în marginea careului. Arbitrul Dreve fluieră imediat ca un
impiegat de mişcare căruia tocmai i-a fugit trenul din gară şi dictează
penalty. Arman Karamyan execută plasat, iar oaspeţii deschid scorul:0-1. Neaşteptat,
împotriva cursului jocului, avantajul intră la vestiare în buzunarul de la
spate al adversarilor, de unde poate fi,
totuşi, sustras mai uşor.... Începe repriza secundă. Jocul se mută din nou în
terenul oaspeţilor, dar în min.49 aceştia obţin un corner. Primul sau al
doilea, nu-şi mai aminteşte nimeni. Mingea planează în careul de 6 metri, ca
avioanele din spatele stadionului, portarul Petrariu dă impresia unui cititor
în stele, Predoiu calculează greşit coordonatele, iar Straton înscrie cu capul,
0-2! Optimismul din tribune nu dispare, încă mai putem reveni, pentru că
întâlnirea nu-şi schimbă fizionomia. Noi-fără frână, ei-cu ea trasă... In
min.66, însă, Artiom Karamyan îi aşază o minge în adâncime lui Godwin şi
acesta, singur cu goal-keeperul băcăuan, ne aminteşte partida de vineri seară,
când tricolorii au năucit Ungaria:0-3! Ce a urmat vine spre conservarea unei
diferenţe de scor făcută parcă după scenariul unui film prost, cu personajul
principal şi simpatic perdant în faţa celui secundar şi antipatic. Golul lui Hurdubei din min. 72 şi
cel al lui Artiom Karamyan din ultimul minut al prelungirilor au anulat,
practic, impresiile de la începutul partidei. Bacăul trebuie să o ia de la capăt în etapa
(sau etapele) următoare. Anul trecut eram, totuşi, în Divizia C şi jucam cu
Paşcaniul şi Moineştiul...
Leonard POPA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu