Interviu cu voleibalista Nicoleta MANU, fosta componentă a Ştiinţei Bacău

“Simţeam nevoia unei schimbări…”

* Interviu cu voleibalista Nicoleta MANU, fosta componentă a Ştiinţei Bacău

2012 a fost un an al despărţirilor…Unele fireşti, altele nedorite, şi unele  şi altele lasă în urmă regrete. O urmă a timpului pe care, oricât te-ai strădui, n-o poţi şterge. Cele 13 sezoane voeibalistice petrecute de Nicoleta Manu sub tricoul Ştiinţei sunt o filă din jurnalul fericirii. Nicoleta a coborât din Piatra-Neamţul natal pentru a urca la Bacău  treptele performanţei depline. A câştigat cu Ştiinţa titlul naţional în 2005 (nu mai socotim şi celelalte clasări pe podium…). I s-a cântat imnul la Naţională de 106 ori (sept. 2012). A fost desemnată cel mai bun libero al întrecerii interne aproape în fiecare an, în ciuda câtorva intervenţii chirurgicale. A avut propuneri de transfer la fiecare sfârşit de campionat, inclusiv de la marea rivală Tomis Constanţa. A spus NU, hotărât, până în august 2012, când şansa, poate, chiar  înseşi nebănuitele căi ale vieţii de zi cu zi au trimis-o în Franţa, pentru a evolua la formaţia antrenată de Ion Dobre, Hainaut Valenciennes.  O formaţie care a terminat sezonul trecut pe poziţia a şasea, într-un campionat aflat într-o continuă ascensiune valorică. Cu siguranţă, pentru Nicoleta Manu, marea  performanţă nu s-a încheiat la cei 31 de ani.

Leonard POPA

-A fost 2012 anul marilor despărţiri, Nicoleta ? Mă gândesc că, atât tu, cât şi Vika Polischuk, două dintre cele mai longevive voleibaliste ale Ştiinţei, aţi părăsit Bacăul. A fost o despărţire "forţată" de ratarea titlului naţional sau una gândită din timp?
-Intr-adevăr, a fost anul despărţirilor…Dar în ceea ce mă priveşte, a fost decizia mea de a pleca. Simţeam nevoia de o schimbare, atât în plan profesional, cât şi personal....
-Din punctul tau de vedere, de ce am ratat titlul , în sezonul trecut, când tot campionatul am dat impresia că ne este la îndemână? Care să fi fost cauzele obiective?
-Bineînţeles că e dureros să pierzi titlul, mai ales după ce tot campionatul am stat numai pe primul loc, dar în finală pot spune că am întâlnit o echipă a Constanţei puţin mai fresh ca noi…Şi mai pot spune că diferenţa au făcut-o unele din straniere...


-Despărţirea de Bacău, după atâţia ani, nu a fost uşoară... Care au fost cele mai mari satisfacţii în toată această perioadă? Pe care crezi că le vei păstra în memorie?
-Nu a fost o decizie deloc uşoară de a părăsi Bacăul,  după 13 ani în tricoul acestei echipe. Pentru mine, a fost o mândrie să îmbrac tricoul Ştiinţei atâţia ani.Cele mai mari satisfacţii au fost câştigarea celor două Cupe ale României, a campionatului şi ,bineînţeles, accederea în Final Four.
-Regrete?
-Cel mai mare regret rămâne pierderea titlului sezonul trecut.


-Iţi continui cariera la naţională...Ce se întâmplă cu voleiul feminin românesc? Batem pasul pe loc...Nu mai reuşim o calificare într-o fază superioară a competiţiilor europene şi mondiale cam de multişor.
-La naţională,  daca voi mai fi convocată,  mă voi duce, dar ar fi cazul să-mi ia şi mie locul altă jucătoare mai tânără, că doar nu poţi să mergi la prima reprezentativă până la 40 ani ! ..Dacă ai uitat, să ştii că anul trecut am fost la un Campionat European..Şi poate ne vom califica şi anul acesta, cine ştie..., chiar dacă nu foarte multă lume ne dă şanse în barajul cu Cehia.


-Cum e mai bine pentru naţională, să ne plece voleibalistele talentate în campionatele externe, puternice- aşa cum s-a întâmplat şi cu tine- sau să rămână aici, să joace mai mult împreună?
-Nu ştiu dacă e mai bine sau nu să plece jucătoarele române în alte campionate, dar ce ştiu eu cu siguranţă  e că în afară avem campionate mai puternice (nu peste tot), iar jucătoarele, când vin la naţională ar trebui sa fie mult mai bine pregătite, aşa ar fi normal şi de dorit…
- De multe ori, "stranierele" noastre refuză convocările, şi asta nu de acum...Care ar fi motivele?
-Jucătoarele care refuză naţionala,  în general, au o anumită vârstă şi nu mai pot face faţă pe două fronturi, şi la echipa de club, şi la reprezentativă...


-Cum vezi disputa din campionatul intern anul acesta? Mai aprigă faţă de anul trecut? Unde plasezi "Ştiinţa" la sfârşitul sezonului?
-Eu cred ca va fi un campionat mai bun, datorita stranierelor de calitate, care au venit în România să joace, dar sunt convinsă că tot Bacăul-Constanţa-Dinamo-CSM se vor bate pentru titlu şi sper din tot sufletul că, la sfârşitul campionatului, Ştiinţa să fie campioană.


-Care sunt primele impresii la contactul cu voleiul francez?
-In Franţa, campionatul este destul de puternic, pot spune ca e mai bun ca în România, toate meciurile sunt grele, se pot produce surprize mai mereu...Depinde foarte mult de forma care o ai la ora meciului..Sunt jucătoare foarte bune aici şi nu există un decalaj valoric atât de vizibil între echipe, ca în ţară.


-Te-ai acomodat cu noua echipă, cu oraşul?
-M-am acomodat destul de uşor, pentru mine asta nu era o problemă...Fetele m-au primit bine, pe unele dintre ele le cunosteam deja, au jucat chiar şi în campionatul nostru. Oraşul e foarte frumos, dar nu  am timp să-l vizitez prea des, doar în week-end...


-Ce îţi lipseşte în Franţa? Ce ai fi luat cu tine acolo?
-Imi lipsesc, bineînţeles, familia ,prietenii şi căţeluşa mea LADY, pe ea aş fi luat-o cu mine aici, dar poate cu altă ocazie...


-Cum te vezi peste 3-4 ani?

-Peste 3-4 ani mă văd exact ca acum!  Jucând acest minunat sport...volei...